Oamenii de știință au descoperit motivul pentru care sunetele de zi cu zi precum mestecatul, băutul și respirația pot fi atât de exasperante pentru unii dintre noi.
Deși mestecatul și sorbitul din jurul mesei sunt destul de inofensive pentru cei mai mulți oameni, persoanele care suferă de misofonie (o ură pentru anumite sunete) le pot considera de-a dreptul iritante până la un punct în care se simt anxioși, dezgustați, nervoși și devin chiar violenți.
Acum, un studiu desfășurat de cercetătorii de la Universitatea din Newcastle, Regatul Unit, a dezvăluit că oamenii cu misofonie au o legătură mult mai sensibilă între regiunea creierului care procesează sunete și regiunea așa-numitului cortex premotor care gestionează mișcările mușchilor gurii și gâtului.
Atunci când oamenii cu misofonie au fost expuși la „un sunet declanșator”, scanările cerebrale au arătat că regiunea creierului implicată în mișcarea gurii și a gâtului a fost suprasolicitată în comparație cu voluntarii din grupul de control care nu sufereau de misofonie.
„Ceea ce noi sugerăm este că, în cazul misofoniei, sunetul declanșator activează regiunea din creier chiar dacă pacienții doar ascultă sunetul. Îi face să se simtă de parcă sunetele ar pătrunde în ei”, a explicat dr. Sukhbinder Kumar, neurolog la Universitatea din Newcastle, citat de The Guardian.
Kumar și colegii săi cred că sunetele declanșatoare activează ceea ce este numit „sistemul neuronilor-oglindă” din creier. Neuronii-oglindă ar fi declanșați atunci când o persoană începe o acțiune, dar și atunci când persoana în cauza îi vede pe alți oameni efectuând anumite mișcări.
Activarea sistemului de neuroni-oglindă cu sunete declanșatoare nu i-a făcut pe oamenii cu misofonie să înceapă să mestece sau să înghită în mod involuntar. Totuși, oamenii de știință cred că aceste sunete pot produce o senzație de „hiper-oglindire”.
Dr. Kumar a mai precizat că unii oameni cu această afecțiune imită sunetul care îi declanșează pentru că le aduce un anumit grad de confort, poate pentru că aceștia simt că reiau controlul asupra senzațiilor pe care le simt.
Dacă rezultatele studiului publicat în Journal of Neuroscience vor fi confirmate și de cercetări ulterioare, descoperirea ar putea deschide calea pentru dezvoltarea terapiilor mult mai eficiente în cazul misofoniei, o afecțiune care pentru mulți pacienți este extrem de neplăcută. Dr. Kumar a adăugat că sistemul de neuroni-oglindă poate fi antrenat, astfel că unii oameni ar putea să întrerupă legătura dintre un anumit sunet și efectele deranjate.
Cercetările desfășurate pe medicii din Regatul Unit au arătat că în jur de 12% dintre aceștia suferă de simptome moderate de misofonie, în timp ce 0,3% suferă de simptome severe.
Ce este misofonia, care sunt cauzele şi cum se manifestă
De ce ne enervăm când cineva mestecă zgomotos, respiră greu sau sforăie?
Povestea adevărată a ursului care a mâncat 32 de kilograme de cocaină
Un american a murit după ce a mâncat lemn dulce în fiecare zi timp de trei săptămâni